România Most Wanted (8)

Sunt român şi ca român mă socot buricul pământului. Că dacă n-aş fi român n-aş fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german, adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocaţie, că altfel nu pot să ies. Tot ceea ce gândesc devine românesc. (Petre Ţuţea)

O declaraţie care spune tot şi la care nu poţi avea replică; am ales-o tocmai pentru puterea şi mândria de-a fi român ce răzbate din cuvinte, dar şi pentru ultima frază care descrie cel mai bine subiectul de azi. Gânduri, idei inovatoare la timpul lor, invenţii care au schimbat lumea şi toate aparţinând unor români. Pe majoritatea îi cunoaşteţi deja, dar nu strică să repunem în lumina reflectoarelor momente din timp în care România a fost Most Wanted! Momentele în care România este Most Wanted rămân în sarcina noastră de-a le descoperi şi de-a le fructifica la maxim!

• Pe Ana Aslan v-am prezentat-o într-unul dintre capitolele seriei “Oameni de excepţie” alături de produsul său, Gerovital. A fost primul medic care şi-a dedicat munca în domeniul geriatriei şi a înfiinţat în 1952 Institutul de Geriatrie din Bucureşti, primul de acest fel din lume. A avut ca pacienţi prinţi, regi, preşedinţi de state, şefi ai unor servicii secrete, actori, dar şi simpli muritori. Ana Aslan a fost, incontestabil, cea mai intersantă personalitate medicală care a trăit înainte de 1989 în România.

• Cu toţii l-am folosit (şi nu mă refer la Gerovital ) şi era într-un timp un motiv de laudă… să vezi, ce stilou am primit! Da, despre această simplă unealtă de scris vorbesc, inventată de Petrache Poenaru în 1827! Absolvent al Școlii Politehnice din Paris brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală.

• Aşa cum stiloul scoate în evidenţă gândurile noastre, aşa diorama pune în valoare o porţiune de peisaj folosind animale împăiate şi obiecte de decor, creând iluzia unui real colţ de natură. Savantul Grigore Antipa este cel care a ales pentru prima dată să reprezinte sub această formă un ecosistem, din 1908 în Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, care acum îi poartă numele. Primele diorame prezentau viaţa de pe piscurile munţilor Carpaţi, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum şi din zona inundabilă a Deltei Dunării. În 1934 a prezentat principiile sale de organizare muzeistică în cartea “Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle”. A fost un exemplu urmat de numeroase muzee din lume.  

• Poate unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă care şi-au adus contribuţia la bunul mers al omenirii este Nicolae Păulescu. Profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină. Deşi premiul Nobel pentru această descoperire a fost primit de Banting şi Macleod, meritul românului Păulescu este de necontestat, locul său în instoria ştiinţei fiind bine stabilit.

• De la universul micro în care ne-am plimbat, să zburăm în universul macro al cerului cu un pionier al aviaţiei, inventatorul motorului cu reacţie şi descoperitorul efectului care îi poartă numele, Henri Marie Coandă. Acesta a construit primul avion cu propulsie reactivă, de fapt un avion cu reacţie, fără elice, numit convenţional Coandă-1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris 1910. Din păcate, la un exerciţiu de zbor pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experienţă, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. 

Coandă-1910

Sunt convinsă că lista mai poate continua şi vă invit să mă ajutaţi să o completez. Care oameni de ştiinţă au dus numele de România în lume prin munca şi descoperirile lor?